Martie in Retezat

Data de 6 martie 2020, a fost ziua de plecare din toate colturile tarii spre Cabana Gentiana. Am urcat din Carnic spre cabana si desi erau anuntate precipitatii, inclusiv sub forma de ploaie, am urcat pe o vrme relativ buna. Stiam deja ca plouase inclusiv la 1600m miercuri-joi, insa speram sa se stabilizeze si sa inghete un pic.

                                  

 Ajunsi la cabana am aflat de la cei prezenti acolo de cateva zile, ca desi erau pe rachete de zapada nu au trecut de Bordul Tomii, din cauza starii zapezii si a riscului de avalanse. Seara la sedinta tehnica am decis sa urcam pe la Cabana Pietrele si Valea Stanisoarei. 

Dimineata temperaturile desi au scazut un pic, erau inca destul de ridicate pentru a putea sa parcurgem traseul (popus initial) in siguranta. Zapada mare, moale si foarte grea ne face sa reconfiguram traseul si sa urcam prin Valea Stanisoarei

 La iesirea din padure pe versantii din dreapta vedem si primele urna de avalanse proaspete, dar si crestele cu zapada spulberata de vantul puternic.

In jurul orei 12 ajungem la Lacul Stanisoara si de aici pe un vand puternic urcam in monom pana la aproximativ 2100m.

Este momentul in care hotaram sa ne intoarcem catre cabana si sa lasam atingerea Varfului Retezat pentru o alta zi, in care conditiile meteo sa fie unele mai bune ca vizibilitate si mai ales de siguranta.

La intoarcere, dupa aproximativ 18km si mai bine de 8 ore ne intalnim si cu patrula salvamont care ne felicita pentru alegerea facuta-de a ne intoarce si de a nu iesi in Saua de Iarna, acolo unde vantul la rafala cred ca era de peste 100km /ora.

Seara la cabana am povestit despre turele si expeditiile urmatoare, am cantat ''La multi ani'' si ne-am reintalnit cu vechi prieteni sau am legat noi prietenii.

Dimineata in jurul orei 9 ne hotaram sa incepem coborarea. Ne adunam gunoiul ne luam ramas bun de la cabanierul de serviciu si plecam.

Spre masini vizitam si Cascada Loloaia si mai furam cateva imagini.

In coborare vedem si numeroase urme de animale: vulpi, lupi si pisica salbatica. 

Ajunsi la masini hotaram sa trecem si pe la Manastirea Prislop, care se afla la doar 8 km de Hateg si de acolo sa ne luam ramas bun. Ploaia care a inceput nu ne lasa sa zabovim prea mult in curtea Manastirii, insa suficient pentru a aprinde cate o lumanare.

Ramanem cu amintiri frumoase si cu o tura buna de pregatire,din care tragem concluzia ca muntele nu este tot timpul cu vreme buna si ca sunt zile cu viscol, ceata si risc de avalansa. Ne bucuram ca am avut luciditatea de a ne retrage la timp si de a evita un potential accident. Muntele ramane acolo si ne putem intoarce. Sincer am pus deja la cale o tura pentru toamna in care sa ne bucuram de frumusetile Retezatului cu varfurile si lacurile lui. 

 Ne vedem prin munti! #Sprevarf